Papilomatoza canina

By | Uncategorized | No Comments

 

Cunoscuti popular sub denumirea de negi, papiloamele sunt produse de un virus ARN, diferit de cel uman, care nu traverseaza bariera speciilor. Se transmite cutanat, prin contact, si uneori prin insecte si produce tumori la nivelul pielii si mucoaselor. Timpul de incubatie este de 2 luni de la contact. Imunitatea se instaleaza dupa 3-4 saptamani, dar, ocazional, poate sa apara recurenta, in situatii de imunosupresie. Negii nu sunt intotdeauna virali.

Papiloamele pot avea localizari diferite, la nivelul pielii si mucoasei orale, dar pot fi evidentiate si la nivelul esofagului. Daca mucoasa bucala este sever afectata, poate afecta procesul de masticatie si deglutitie.

Foarte rar, papilomatoza evolueaza spre malignitate.

In marea majoritate a cazurilor nu se intervine, formatiunile disparand de la sine, dar pot prezenta risc de infectie, din cauza contactului cu mediul exterior, a masticatiei si a linsului. De asemenea se intervine chirurgical, in cazul in care leziunile sunt multiple.

Manopera consta in cauterizare, de regula, putand fi indepartate doar o parte din negi. Sistemul imunitar al gazdei se activeaa, astfel incat, celelalte formatiuni vor disparea in scurt timp.

In cazuri severe, recidivante sau rezistente, se poate utiliza interferonul, tratament folosit si in cazul virusului uman.

 

Pancreatita la carnivore

By | Uncategorized | No Comments

Pancreasul este un organ situat in cavitatea abdominala, anexat duodenului,  fiind singurul organ cu rol de glanda mixta. Indeplineste  atat functie endocrina, prin secretia de insulina, cat si functie exocrina prin sucul pancreatic, alcatuit din substanteanorganice (ioni) si  organice(enzime- cu actiune asupra glucidelor, proteinelor si lipidelor).

Sucul pancreatic trebuie sa aiba ph alcalin, pentru a neutraliza aciditatea secretiilor gastrice, la patrunderea acestora in duoden.

Ca majoritatea secretiilor digestive, sucul pancreatic este controlat pe cale nervoasa si umorala. Controlul nervos al secretiei de suc pancreatic este realizat prin intermediul nervului vag si prin mecanisme reflexe (ex. : vederea sau mirosul alimentelor).

Ca majoritatea secretiilor digestive, sucul pancreatic este controlat pe cale nervoasa si umorala. Controlul nervos al secretiei de suc pancreatic este realizat prin intermediul nervului vag si prin mecanisme reflexe (ex. : vederea sau mirosul alimentelor).

Rolul principal in reglarea secretiei pancreatice le revine hormonilor. Acidul clorhidric, continut de chimul gastric (masa semilichida de alimente, rezultata din digestia alimentelor in stomac), ajunge in duoden si la contactul cu mucoasa acestuia, determina eliberarea unei substante numita secretina, care, dupa ce ajunge in sange, stimuleaza secretia pancreatica, intestinala si biliara.

Ca si structura, pancreasul este asemnator glandelor salivare, format din capsula, stroma si parenchim. panrenchimul este format din tipuri diferite de celule ce alcatuiesc pancreasul endocrin si exocrin,

La carnivore, pancreasul este localizat in portiunea anterioara a cavitatii abdominale, in apropierea stomacului si ficatuui. Este alcatuit din 2 lobi. Lobul drept este situat in apropierea portiunii descendente a duodenului (primul segment al intestinului subtire), iar lobul stang se afla in proximitatea stomacului. 97-99 din volumul glandei este format din acinii pancreatici, care in ansamblul lor alcatuiesc pancreasul exocrin.

Pancreatita se defineste ca inflamatie a pancreasului, dar reprezinta o patologie complexa cu numeroase consecinte.

Cand pancreasul functioneaza normal, enzimele digestive secretate de acesta, devin active la nivelul intestinului subtire. In cazul pacientilor cu pancreatita, aceste enzime actioneaza din momentul in care sunt secretate, afectand tesutul de la nivelul pancreasului si al organelor adiacente. Practic, aceste enzime incep sa digere insusi pancreasul.

Pancreatita este cea mai frecvent intalnita afectune a pancreasului exocrin, identificata atat la caini cat si la pisici.

Poate fi acuta sau cronica (situatie in care pot aparea leziuni permanente sau reversibile la nivelul parenchimului).

Atat pancreatita acuta cat si crea cronica, poate fi asociata cu necroza pancreatica si complicatii sistemice. Din punct de vedere clinic sunt greu diferentiabile.

Ca si aspecte clinice se pot observa: apatie, inapetenta sau apetic capricios, voma, pozitie cifozata, durere la nivel abdominal (mai rar intalnita decat la om), diaree, deshidratare, febra( la pisici mai frecventa hipotermia).

Complicatii sistemice: procese inflamatorii generalizate, coagulare intravasculara diseminata, encefalopatii, hipotensiune, insuficienta pulmonara, insuficienta multipla de organe.

Cauze

Ca si motive ce duc la alterarea functiei pancreatice cat si distructia structurala a acestuia se pot indentifica o serie de factori cum ar fi: alimentatie bogata in grasimi, hrana neadaptata metabolismilui carnivor, traumatisme extene sau chirurgicale, anumite  tatamente medicamentoase, hipotensiunea indelungata indusa prin anestezie, o serie de boli cauzate de agenti infectiosi sau paraziti cum ar fi , toxoplasma gondii si amphimerus pseudofelineus la pisica. Pancreatita poate fi, in numeroase cazuri,  idiopatica.

Diagnosticul pancreatitei include coroborarea aspectelor clinice, istoricul medical, alimentatia si o serie de invetigatii paraclinice.

Tratamentul-este in cea mai mare parte de sustinere. Este esentiala monitorizarea si identificarea complicatiilor si acolo unde este posibil , tratamentul acestora, fluidoterapie, hranirea parenterala si managementul durerii. Prognosticul in general este rezervat spre grav.

PISICILE CALICO

By | Uncategorized | No Comments

Calico sau pisica tricolora

 

Inca de mici copii, stim, din spusele bunicilor/parintilor ca pisicile tricolore nu pot fi deca femele, dar poate nu multi ne-am pus intrebarea DE CE?.

Pisicile Calico sunt aproape întotdeauna femele. Acest lucru se datorează genelor care conferă culoarea portocalie sau neagră şi care se găsesc în cromozomul X. Pisicile femele au doi cromozomi X, iar masculii un cromozom X şi un cromozom Y. Mama transmite puilor cromozomul X, în timp ce tatăl le transmite fie cromozomul X, fie cromozomul Y, determinând astfel sexul pisoilor. Pentru a fi o pisică de tip Calico, pisoiul trebuie să aibă un cromozom X pentru culoarea portocalie şi un cromozom X pentru culoarea neagră. Masculii Calico sunt anomalii genetice, prezentând cromozomi XXY; Asadar, ei sunt sterili şi extrem de rari!!

Calico, nu reprezinta o rasa in sine, asa cum bine stim, ele sunt destul de frecvent intalnite chiar si intre grupurile de pisici  „maidaneze”.

 Denumirea este, asadar, folosita pentru aceste feline domestice cu colorit deosebit si cu aceasta particularitate genetica.

 În blana pisicilor calico se regăsesc toate cele trei culori de bază: alb, negru și portocaliu (roșcat). Culorile sunt dispuse în pete mari, bine evidențiate unele de celelalte, niciodată amestecate așa cum se petrece la tortie (tortoiseshell= carapace de țestoasă) , pe care unii dintre noi o cunoastem sub denumirea romaneasca de „cosar” culoarea predominanta fiind negru, ceea ce da mai degraba aspectul de pisica tricolora „ murdara de funingine”.

Pentru un calico perfect, cele 3 culori ar trebui să fie în proporții egale, uniform distribuite pe corp. Însă, există multe pisici calico unde albul predomină, iar negrul și roșcatul se află în minoritate.

Exista multe mituri legare de puterile binefacatoare ale pisicii Calico, poate multe dintre ele generate de farmecul lor personal si unicitatea in lumea animala. Indiferent daca aceste „efecte magige” ale ei pot fi demonstrate stiintific sau nu,  este imposibil sa nu te indragostesti iremediabil de ea, iar cine a avut sau are norocul sa coabiteze cu un astfel de exemplar va pastra o legatura indisolubila tot restul vietii cu ceea ce ea reprezinta.

 

100_8334

By | Uncategorized | No Comments

Pisica este o femelă poliestrică de tip sezonier. Pubertatea se instalează între 6-10 luni şi este influenţată de greutatea corporală care trebuie să fie minim 1.8-2.5 kg, de rasă (rasele cu păr scurt şi metişii sunt mai precoce) şi de fotoperioadă. Ovulaţia este provocată de către actul montei şi apare la 12-36 de ore de la acesta. Perioada de călduri durează 7-14 zile, din care proestrul 3-4 zile şi estrul 4-10 zile. Post estru se poate întâlni una dintre următoarele situaţii: 1. dacă se realizează monta, ovulaţia şi fecundaţia, femela rămâne gestantă; 2. se realizează monta, ovulaţia, dar fără fecundaţie şi se instalează pseudogestaţia care durează maxim 50 zile şi este caracterizată prin liniştirea femelei datorită prezenţei corpilor galbeni (secreţie crescută de progesteron), apoi are loc involuţia corpilor galbeni concomitent cu formarea unui nou val de foliculi; 3. fără ovulaţie (fără împerechere) foliculii maturi rămân o vreme pe ovar după care regresează. În această situaţie nu se foloseşte termenul de metestru deoarece nu se organizează corpi galbeni (perioada de după atrezia foliculară este denumită interestru).

Masculii ating maturitatea sexuală înainte de maturitatea somatică şi pot realiza monte fertile încă de la 6 luni, până la finalul vieţii, cu o uşoară depreciere a calităţii spermei spre finalul acesteia. Datorită secreţiei de androgeni testiculari, prostata la câine are tendinţa de a creşte şi a se modifica pe tot parcursul vieţii.

Masculii ating maturitatea sexuală înainte de maturitatea somatică şi pot realiza monte fertile încă de la 6 luni, până la finalul vieţii, cu o uşoară depreciere a calităţii spermei spre finalul acesteia.

Comportamentul pisicii in perioada de calduri creeaza pentru majoritatea proprietarilor un disconfort, pisica fiind in aceasta perioada agitata, cu apetit redus, elimina zgomote care deranjeaza. Tendinta proprietarilor este sa administreze diferite tipuri de medicamente pe baza de hormoni respectiv progesteron. Aceste medicamente au reactii adverse folosite timp indelungat prin aparitia chistilor ovarieni si aparitia ciclurilor de calduri repetate, aparitia tumorilor mamare, diabet, hiperplazie de galnda mamara. Toate acestea pot fi evitate prin programarea la sterilizare a pisicii in prima perioada a vietii incepandu cu varsta de 8 luni.