Chirurgie

Obstetrica – ginecologie

INFORMATII GENERALE: Carnivorele domestice reprezintă latura dominantă a animalelor de companie, iar legătura între acestea şi proprietari este extrem de strânsă.

De cele mai multe ori, abordarea chirurgicală a afecţiunilor de natură ginecologică este extrem de greu acceptată de către proprietari, o alternativă medicală fiind mai mult decât binevenită. De asemenea, există numeroase stări patologice care împiedică abordarea chirurgicală a acestor probleme, iar existenţa unui tratament mai puţin invaziv reprezintă un mare beneficiu în managementul afecţiunilor.

Reproducţia carnivorelor de companie s-a dezvoltat în urma interesului crescând al proprietarilor de a obţine produşi de concepţie de valoare, iar patologia aparatului genital mascul şi femel prezintă, în acest context, o importanţă deosebită. Entităţile morbide care conduc la intervenţii chirurgicale cu efect definitiv şi ireversibil asupra reproducţiei reprezintă o dominantă a acesteia.

Căţeaua este o femelă preponderent diestrică (2 cicluri pe an), femelele de talie mare fiind monoestrice (un singur ciclu estral pe an). Pubertatea se manifestă la 6-12 luni. Durata ciclului sexual prezintă o mare individualitate de specie sau rasă (5-10 luni). Particular pentru acestă specie noţiunea de perioadă de călduri defineşte întreaga fază foliculară. Proestrul durează între 7-10 zile, iar estrul 5-11zile. Căldurile durează aproximativ 21 zile, considerându-se ziua 0 prima zi în care apar scurgeri sangvinolente, iar ziua 21 ultima zi în care femela acceptă masculul. Diestrul este foarte lung, de aproximativ 2 luni, fiind urmat de un anestru destul de lung, cu durata cuprinsă între 2 şi 7 luni (O parte din autori preferă denumirea de metestru progresiv şi metestru regresiv în loc de diestru). Ovulaţia se produce spontan în timpul estrului între ziua 9 şi 12 de la începutul căldurilor.

Pentru depistarea momentului optim al ovulaţiei se realizează frotiuri vaginale sau determinări hormonale. Clinic, în faza foliculară se evidenţiază edemul vulvei şi o scurgere sangvinolentă ce treptat va deveni muco-sangvinolentă, iar la începutul estrului poate deveni chiar mucoasă. Durata gestaţiei este de 58-72 zile, cu o medie general acceptată de 60-63 de zile. Ciclul sexual se manifestă pe întreaga perioadă a vieţii, fiind uşor mai rar spre finalul acesteia.

La căţele, pentru inducerea estrului în anestru, se scoate implantul după o perioadă de aproximativ 3 săptămâni. Nu se implantează în diestru.

 

 

OVARIHISTERECTOMIE CATEA 

STERILIZAREA LA  CATEA ESTE O MANOPERA CARE  IMPLICA ELIMINAREA OVARELOR PRECUM SI A UTERULUI.  DE CELE MAI MULTE ORI LIPSA ACESTE MANOPERE IN PRIMA PERIOADA A VIETII DUCE IN TIMP LA APARITIA TUMORILOR MAMARE A PIOMETRULUI, DIABET  AFECTIUNI CARE POT FI EVITATE DACA DECIDEM SA STERILIZAM DIN TIMP.  ESTE BINE DE STIUT CA TOATE ACESTE COMPLICATII AU LA BAZA DEREGLARI HORMONALE  CARE DUC LA DEZECHILIBRE BIOCHIMICE COMPLEXE IN ORGANISM. DEZAVANTAJUL ACESTEI MANOPERE ESTE SCHIMBAREA TIPULUI DE METABOLISM LA UNELE ANIMALE RESPECTIV DIN CATABOLISM SPRE ANABOLISM CU ALTE CUVINTE  INGRASAREA CARE POATE APARE DUPA CIRCA 6 LUNI DE LA INTERVENTIE DAR CARE POATE FI EVITATA PRIN CONTROLUL ALIMENTATIEI PRECUM SI PRIN PLIMBARI, MISCARE  REPETATA.

 

ORHIDECTOMIE  CAINE

SE STIE CA MASCULII SUNT TOT TIMPUL  APTI DE MONTA IN FIECARE PERIOADA A ANULUI.  MANOPERA CHIRURGICALA ESTE UNA RELATIV MAI SIMPLA DECAT LA FEMELA  DAR CARE NECESITA SI EA ANESTEZIE GENERALA.  CA SI LA FEMELA IN URMA STERILIZARII EVITAM CATEVA AFECTIUNI CARE POT APARE DATORITA EXCESULUI DE HORMONI CU AR FI HIPERTROFIA DE PROSTATA, ADENOMUL DE GLANDE HEPATOIDE CARE ESTE MEDIATA HORMONAL, APARITIA  TUMORILOR TESTICULARE (UNELE TUMORI DE CELULE SERTOLI PRODUC ESTROGEN CARE POATE DUCE LA FEMINIZAREA MASCULUILUI CU CRESTEREA GLANDEI MAMARE, ALOPECIE BILATERALA SIMETRICA SI PREPUT CAZUT. O COMPLICATIE GRAVA A NIVELURILOR CRESCUTE DE ESTROGEN ESTE SUPRESIA MADUVEI SPINARII.  Refacerea post- operatorie este una rapida

 

STERILIZAREA CHIMICA –  Deoarece nu întotdeauna castrarea poate fi considerată o opţiune, a fost dezvoltat un medicament care constituie o alternativă medicală la intervenţia chirurgicală.

Pentru a putea fi uşor de administrat, medicamentul este oferit sub forma unui implant biocompatibil cu o administrare extrem de facilă. Acest implant va elibera substanţa activă în timp, într-un mod continuu şi precis, astfel încât implantul va fi activ o perioadă de timp determinată.

Implantul conţine o substanţă asemănătoare celei produse la nivel central şi va bloca mecanismele de eliberare a hormonilor care coordonează funcţia de reproducere la masculi şi la femele.

La canide, produsul se utilizează pentru inducerea temporară a infertilităţii la masculi sănătoşi, maturi sexual, necastraţi (castrare temporară hormonală). La femele, se utilizează pentru inducerea estrului, pentru suprimarea estrului în cazul în care dorim să realizăm controlul reproducţiei. Se foloseşte cu succes în anumite combinaţii pentru tratamentul incontinenţei urinare.

Locul de aplicare este între omoplaţi, subcutanat şi se administrează asemănător cu o injecţie subcutanată. Nu necesită anestezie şi nu rămân cicatrici postadministrare.

La câini, pentru inducerea temporară a infertilităţii, apar ca efecte asociate: reducerea concentraţiei sanguine a testosteronului, reducerea libidoului, reducerea dimensiunilor testiculelor – cu aproximativ 1/3, reducerea spermatogenezei.

La căţelele la care se doreşte întârzierea primului estru se recomandă administrarea la vârsta de maxim 5 luni a implantului. Astfel, se poate întârzia pubertatea cu până la 24 luni. Nu există risc de HCGE sau piometru. Efectele sunt reversibile la finalul perioadei active a implantului.

Pentru suprimarea estrului şi controlul reproducţiei se administrează implantul, de preferat în diestru, întrucât concentraţia de progesteron este mare şi nu riscăm apariţia estrului. Riscurile tratamentului sunt reprezentate de apariţia chisturilor ovariene şi a piometrului.

Atât la câine, cât şi la căţea, reimplantarea se face la fiecare 5-6 luni.

Pentru tratamentul incontinenţei urinare, produsul se poate folosi atât singur, cât şi în combinaţie cu alte produse. Efectul poate dura de la 50, pâna la peste 700 de zile.

Avantajul este constituit de administrarea unică şi facilă a implantului.

La feline se foloseşte atât la motan, cât şi la pisică pentru inducerea temporară a infertilităţii şi a manifestărilor sexuale specifice şi în tratamentul cistitei idiopatice. Administrarea implantului este indicată atunci când întâlnim una din următoarele situaţii: risc crescut de anestezie, vârstă înaintată, insuficienţă cardiacă/renală, proprietarii nu doresc castrarea, când se doreşte folosirea la montă după un anumit interval de timp.

La motan, infertilitatea temporară se instalează între 4 şi 12 săptămâni de la administrare şi durează până la 18 luni.

La pisică, implantul se administrează în estru sau la 7 zile după estru şi eficacitatea se menţine până la 16-18 luni. Uneori, se poate manifesta estrul. La finalul perioadei active a implantului se poate manifesta o creştere pronunţată a estrogenilor.

Pentru tratamentul cistitei idiopatice, trebuie exclusă posibilitatea existenţei unei cistite infecţioase.

Obţinerea de produşi de concepţie la o anumită dată la căţele, evitarea efectului nedorit al estrului la căţele, suprimarea estrului la pisici pe o anumită perioadă, evitarea montelor nedorite sunt numai câteva dintre motivele care ne conduc la ideea că apariţia unui asemenea medicament pe piaţă este aşteptat de mult timp atât de către medici, cât şi de către proprietari.

 

 

 

OVARIHISTERECTOMIE PISICA –   Pisica este o femelă poliestrică de tip sezonier. Pubertatea se instalează între 6-10 luni şi este influenţată de greutatea corporală care trebuie să fie minim 1.8-2.5 kg, de rasă (rasele cu păr scurt şi metişii sunt mai precoce) şi de fotoperioadă. Ovulaţia este provocată de către actul montei şi apare la 12-36 de ore de la acesta. Perioada de călduri durează 7-14 zile, din care proestrul 3-4 zile şi estrul 4-10 zile. Post estru se poate întâlni una dintre următoarele situaţii: 1. dacă se realizează monta, ovulaţia şi fecundaţia, femela rămâne gestantă; 2. se realizează monta, ovulaţia, dar fără fecundaţie şi se instalează pseudogestaţia care durează maxim 50 zile şi este caracterizată prin liniştirea femelei datorită prezenţei corpilor galbeni (secreţie crescută de progesteron), apoi are loc involuţia corpilor galbeni concomitent cu formarea unui nou val de foliculi; 3. fără ovulaţie (fără împerechere) foliculii maturi rămân o vreme pe ovar după care regresează. În această situaţie nu se foloseşte termenul de metestru deoarece nu se organizează corpi galbeni (perioada de după atrezia foliculară este denumită interestru).

Masculii ating maturitatea sexuală înainte de maturitatea somatică şi pot realiza monte fertile încă de la 6 luni, până la finalul vieţii, cu o uşoară depreciere a calităţii spermei spre finalul acesteia. Datorită secreţiei de androgeni testiculari, prostata la câine are tendinţa de a creşte şi a se modifica pe tot parcursul vieţii.

Masculii ating maturitatea sexuală înainte de maturitatea somatică şi pot realiza monte fertile încă de la 6 luni, până la finalul vieţii, cu o uşoară depreciere a calităţii spermei spre finalul acesteia.

Comportamentul pisicii in perioada de calduri creeaza pentru majoritatea proprietarilor un disconfort, pisica fiind in aceasta perioada agitata, cu apetit redus, elimina zgomote care deranjeaza. Tendinta proprietarilor este sa administreze diferite tipuri de medicamente pe baza de hormoni respectiv progesteron. Aceste medicamente au reactii adverse folosite timp indelungat prin aparitia chistilor ovarieni si aparitia ciclurilor de calduri repetate, aparitia tumorilor mamare, diabet, hiperplazie de galnda mamara. Toate acestea pot fi evitate prin programarea la sterilizare a pisicii in prima perioada a vietii incepandu cu varsta de 8 luni.

 

 

CRIPTORHIDRIA  – Este o anomalie congenitală caracterizată prin incompleta coborâre în bursele testiculare a unui testicul (criptorhidie unilaterală) sau a ambelor testicule (criptorhidie bilaterală).

Criptorhidia poate fi abdominală (testiculele rămân intraabdominal) sau ingvinală (atunci când testiculele rămân pe traiectul canalelor ingvinale).

Este întâlnită destul de frecvent la câini. La câine frecvenţa este mai redusă, respectiv 0,05-0,1%, (Blom şi Christensen, 1947).

Etiologia criptorhidiei este reprezentată fie de anomalii ale gubernaculum testis, fie de cordoane testiculare prea scurte, inele ingvinale superioare prea strâmte, dereglări hormonale, factori ereditari. S-a dovedit că această afecţiune este ereditară, fiind determinată de o genă mutantă recesivă autozomală.

Testiculele ectopice sunt de regulă mai mici, uneori aplatizate, cu consistenţă flască. Alteori sunt greu de identificat datorită faptului că sunt atrofiate.

Examenul histologic relevă o subdezvoltare a tubilor seminiferi, celulele Sertolli apar normal dezvoltate, iar glanda diastematică Leydig este normală sau mult hiperplaziată. Spermatogeneza, la nivelul testiculului criptorhid este absentă, datorită subdezvoltării tubilor seminiferi.

Masculii criptorhizi prezintă caracterele sexuale secundare bine exprimate, instinctul genezic este exagerat determinând retivitatea acestora.

Pe baza acestor elemente se poate face diagnosticul diferenţial faţă de anorhidie.

În criptorhidia unilaterală masculii pot prezenta fertilitate normală sau redusă pe când în criptorhidia bilaterală sunt sterili. Scăderea potenţialului gametogen se datorează temperaturii locale ridicate în testiculul criptorhid ce va determina amplificarea leziunilor structurale existente până când se ajunge la constituirea unui defect ireversibil al gametogenezei.

O complicaţie gravă a criptorhidiei o reprezintă transformarea tumorală a testicului. Aceasta este întâlnită frecvent la câine şi bărbat. Apare între 6 şi 10 ani şi este reprezentată de sertolinoame şi seminoame (Mialot, J.P. 1984).

La om, prevalenţa cancerului testicular este de 2,2 cazuri la 100.000 locuitori, iar riscul de transformare malignă a testiculului criptorhid este de 20 de ori mai mare (48,9 la 100.000 locuitori), (Bînă, M.N., 1998).

Pe lângă tratamentul chirurgical se poate executa şi un tratament hormonal. Tratamentul hormonal constă în administrarea Gn-RH sau a HCG (gonadotrofina corionică). La câine şi motan tratamentul hormonal se execută în primele 3 luni de viaţă.

La câine există 2 protocoale de terapie a criptorhidiei:

  • administrarea a 35 U.I. HCG, s.c., la interval de 48 ore, 6 injecţii.
  • administrarea a 50-100 mg/animal Gn-RH. i.v., iar după 4 zile o serie de 6 injecţii, i.m., a câte 25-50 mg/animal, la interval de 48 ore. În cadrul acestui protocol se observă o hipertrofie testiculară urmată de migrarea testiculară definitivă (Mialot, J.P. 1984).

Tratamentul chirurgical, încercat de noi la câine respectiv tunelizarea traiectului inguinal şi tracţionarea testiculului către punga testiculară, nu a dat rezultate satisfăcătoare.

 

  1. EDEMUL VAGINAL – (hiperplazia vaginala)

Apare ca o masa de culoare roz-rosiatica ce iese printre marginile vulvare ca rezultat al influentei exagerate a estrogenilor (in timpul fazei foliculare a ciclului estral) asupra mucoasei vaginale edematiate.De cele mai multe ori am observant ca apare la primul ciclu estral in general la catele de talie gigant (ciobanesc mioritic, ciobanesc caucazian) iar literatura de specialitate mentioneaza ca exista si o predispozitie ereditara la rase ca bulldog englez, boxer si alte rase brahicefalice. Este foarte important de stiut ca aceasta afectiune poate reaparea la fiecare ciclu estral si influenteaza actul montei la catele si nu mai putin important este faptul ca daca alegem sa insamantam artificial catelele edemul dispare (aplicand geluri lubrifiante si solutii saline) dar va reaparea in momentul parturitiei rezultand o fatare distocica.

Deci stimati colegi si ma adresez si crescatorilor, trebuie sa puneti in balanta riscurile la care este expusa o catea care are sau a avut o asemenea afectiune si rezultatul obtinut in urma imperecherii. Odata aparut edemul vaginal in afara de factorul reproductiv, proprietarii catelelor vor acuza si factorul estetic si atunci vom fi obligati sa recurgem la metode directe de rezolvare. Putem administra Gn-Rh (50 ╬╝g iv doza unica) si pentru moment se poate rezolva afectiunea. Dar trebuie sa fac cunoscut faptul ca riscurile administrarii acestui produs in perioada de proestru si in perioada preovulatorie pot duce la luteinizarea foliculara si aparitia de chisti ovarieni cu implicatii grave asupra sanatatii ulterioare a catelei. Nu impiedica reaparitia afectiunii la urmatorul ciclu estral.

Cea de-a doua abordare terapeutica este cea chirurgicala si anume rezectia masei prolabate. Cateaua este asezata in decubit sternal pregatita pentru episiotomie expunand astfel in planul operator peretele caudal al mucoasei vaginale, se va cateteriza uretra si se va realiza incizia elipsoidala la baza masei prolabate.

Apoi peretele vaginal va fi suturat in fir continuu realizand o sutura absorbabila si vom inchide apoi planul de episiotomie. Mentionez ca si aceasta metoda va rezolva pe moment afectiunea si nu vom impiedica recurenta ocazionala a edemului vaginal. tinand cont de etiologia aparitia edemului vaginal (influenta estrogenica) abordarea terapeutica poate fi relativ simpla si preventionala in acelasi timp si poate fi realizata prin suprimarea secretiei estrogenice. Administrand antagonisti estrogenici pe baza de progesteron sintetic (megestrol acetat in doza de 2mg/kg administrat oral 7-8 zile consecutive) in proestru impiedicam ovulatia in perioada de ciclu respectiv si taiem practic sursa estrogenica incriminata in etiologia edemului vaginal.

Eu personal nu recomand aceasta metoda datorita riscurilor binecunoscute ale preparatelor progestogenice. Daca proprietarii catelelor nu doresc imperecherea acestora recomand ca si preventie, in aparitia pe viitor a edemului vaginal, ovariohisterectomia astfel impiedicand recurentele viitoare si personal sustin aceasta abordare.

Concluzionand spun ca edemul vaginal este o afectiune dificil de abordat si nu prin implicatiile directe ce privesc aspectul vital ci datorita implicatiei reproductionale asupra catelelor cu potential genetic transmisibil, atata timp cat metodele terapeutice medicamentoase nu impiedica recurenta si prezinta repercusiuni grave asupra starii de sanatate viitoare ale catelelor, iar singura metoda care impiedica dezvoltarea viitoare a afectiunii ramane ovariohisterectomia.